Blog

Quercetina este unul dintre cei mai abundenti polifenoli si antioxidanti naturali din alimentele noastre si joaca un rol important în a ajuta organismul sa combata daunele provocate de radicalii liberi, care sunt legate de bolile cronice.

Numeroase efecte biologice ale quercetinei au fost publicate într-un numar mare de studii stiintifice bazate pe experimente in vitro, precum si studii pe animale si pe oameni.

Acest articol prezinta quercetina: utilizari, beneficii, efecte secundare, dozare.

Ce este quercetina?

Quercetina este un pigment care apartine unui grup de compusi vegetali numiti flavonoizi.

Flavonoidele sunt prezente în: legume, fructe, boabe, ceai sau vin.

Acestea au fost legate de mai multe beneficii pentru sanatate, inclusiv riscuri reduse de boli de inima, cancer si tulburari degenerative ale creierului .

Efectele benefice ale flavonoidelor precum quercetina provin din capacitatea lor de a functiona ca antioxidanti (compusi care se pot lega si neutraliza radicalii liberi ( molecule instabile care pot provoca leziuni celulare daca nivelurile lor cresc prea mult )) în corpul tau.

Quercetina este cel mai abundent flavonoid din dieta. Se estimeaza ca o persoana obisnuita consuma zilnic 10–100 mg din acesta prin diferite surse de hrana.

Alimentele care contin în mod obisnuit quercetina includ ceapa, mere, struguri, fructe de padure, broccoli, citrice, cirese, ceai verde, cafea, vin rosu si capere.

De asemenea, este disponibil ca supliment alimentar sub forma de pulbere si capsule.

Beneficiile pentru sanatate ale quercetinei

Cercetarile au legat proprietatile antioxidante ale quercetinei de diferite beneficii potentiale pentru sanatate.

Iata cateva dintre principalele sale beneficii bazate pe stiinta.

• Poate reduce inflamatia
• Poate ameliora simptomele alergice
• Poate avea efecte anticancerigene
• Poate reduce riscul de tulburari cronice ale creierului

Alte beneficii potentiale

• Poate ajuta la combaterea îmbatranirii.
• Poate ajuta la performanta sportiva.
• Poate ajuta la controlul glicemiei.

Sursele alimentare si dozajul

Quercetina se gaseste în mod natural în multe alimente pe baza de plante, în special în stratul exterior respectiv in coaja

Sursele bune de hrana includ:

• capere
• ardei – galben si verde
• ceapa – rosie si alba
• salate
• sparanghel – fiert
• cirese
• rosii
• mere rosii
• struguri rosii
• brocoli
• varza
• salata verde cu frunze rosii
• fructe de padure – toate tipurile, cum ar fi afine, afine si zmeura
• ceai – verde si negru

Cantitatea de quercetina din alimente poate depinde de conditiile în care alimentele au fost cultivate.

Suplimente cu quercetina

Quercetina este disponibila si ca supliment alimentar, în mai multe forme, inclusiv capsule si pulberi.

Dozele tipice variaza de la 500 la 1.000 mg pe zi.

In sine, quercetina are o biodisponibilitate redusa, ceea ce inseamna ca corpul o absoarbe slab, de aceea, suplimentele pot include alti compusi, cum ar fi vitamina C sau enzime digestive, cum ar fi bromelina, care pot creste absorbtia.

Accentul studiului: Aspecte de siguranta ale utilizarii Quercetinei ca supliment alimentar (Safety Aspects of the Use of Quercetin as a Dietary  Supplement) a fost pus pe identificarea posibilelor aspecte critice de sanatate referitoare la utilizarea în siguranta a quercetinei ca compus unic în suplimentele alimentare.

În prezent nu sunt disponibile date stiintifice adecvate pentru evaluarea sigurantei în ceea ce priveste utilizarea pe termen lung (> 12 saptamani) a dozelor mari de quercetina suplimentara (1000 mg). Pe baza studiilor pe animale care implica administrarea orala a quercetinei, ar putea fi identificate cateva posibile aspecte critice de siguranta, cum ar fi potentialul quercetinei de a spori efectele nefrotoxice în rinichiul bolnav sau de a afecta dezvoltarea tumorii, în special în cazul cancerului sensibil la estrogen.

Mai mult, in studii, folosirea o singura data, sau pe termen scurt a suplimentului a relevat interactiuni între quercetina si anumite medicamente care duc la alterarea biodisponibilitatii medicamentelor.

Quercetina naturala este prezenta (în principal sub forma de glicozide) în multe fructe (de exemplu, mere, afine, visine, struguri) si legume (de exemplu, ceapa, ardei, sparanghel) si în alte produse alimentare, cum ar fi vinul si ceaiul negru sau verde. Ceapa, cea mai importanta sursa de quercetina din dieta umana, contine cea mai mare cantitate de quercetina, 300 mg per kilogram.

În suplimentele alimentare, dozele zilnice recomandate de quercetina (aglicona) sunt de obicei cuprinse între 1000 mg (cel mai frecvent 500 mg). Astfel, aportul de quercetina prin intermediul suplimentelor alimentare este adesea considerabil mai mare decat nivelurile de aport din alimentatia zilnica.

Rezultatele studiilor in vitro au fost incluse doar pentru aspectele mecaniciste, tinand cont de faptul ca studiile in vitro utilizeaza în mare parte concentratii mari de quercetina non-fiziologica si nu pot lua în considerare modelul complex al cineticii quercetinei (care implica procese de metabolism, transport si distributie) care apar in vivo.

La animalele tratate oral cu quercetina, ar putea fi identificate mai multe aspecte potentiale de siguranta critica. Pe baza unui studiu de toxicitate cronica pe animale si a doua studii care au investigat efectele quercetinei asupra nefrotoxicitatii induse chimic la sobolani, s-a furnizat dovada ca, în special, doze mari de quercetina pot determina o crestere a efectelor nefrotoxice în primul rand în rinichiul deteriorat. Datele limitate disponibile pana acum din studiile pe oameni nu au indicat efecte adverse asupra functiei rinichilor, dar nu sunt suficiente (în special pentru persoanele cu disfunctie renala) pentru a invalida descoperirile obtinute în studiile pe animale.

Desi exista studii tumorale pe animale (în care tumorile au fost induse de diversi agenti cancerigeni bine-cunoscuti) care nu au evidentiat niciun efect sau chiar protectie a quercetinei asupra dezvoltarii tumorii, cateva studii au sugerat, de asemenea, ca quercetina ar putea dezvolta cresterea in celulele canceroase existente, în special în tipurile de celule canceroase sensibile la estrogen. Un mecanism pentru posibilul efect anticarcinogen, precum si pentru potentialul potential de dezvoltare a tumorii in cazul quercetinei ar putea fi impactul acesteea asupra biodisponibilitatii agentilor cancerigeni utilizati în modelele animale. În plus, sunt concepute si alte mecanisme, cum ar fi inducerea stresului oxidativ care duce la efecte adverse în tumorogeneza.

Prin urmare, exista o întrebare deschisa daca quercetina suplimentara izolata, la doze care depasesc în mod clar aportul de quercetina, poate avea efecte de dezvoltare a tumorii si la oameni, în anumite conditii, adica, de exemplu, la persoanele cu boli tumorale dependente de estrogen.

În ceea ce priveste efectele quercetinei dupa administrarea unica sau pe termen scurt a quercetinei asupra biodisponibilitatii medicamentelor si a posibilelor mecanisme de baza, s-au obtinut rezultate mixte. Pentru oameni, interactiunile observate ale quercetinei suplimentare cu unele medicamente individuale (de exemplu, biodisponibilitatea crescuta a ciclosporinei, pravastatinei si fexofenadinei) necesita precautii în ceea ce priveste suplimentarea concomitenta cu quercetina.

Cu toate acestea, relevanta clinica cauzata de o biodisponibilitate modificata a medicamentului ramane de elucidat. O biodisponibilitate crescuta a medicamentului prin quercetina poate duce la o crestere a eficacitatii medicamentului, dar poate creste, de asemenea, potentialul efectelor adverse ale medicamentului, caz în care poate fi necesara o ajustare a dozei de medicament aplicate. În caz contrar, o biodisponibilitate a medicamentului diminuata de catre quercetin ar determina o eficacitate redusa a medicamentului.

Sunt necesare cercetari suplimentare cu privire la interactiunile potentiale dintre quercetina si medicamente, cu un accent special asupra medicamentelor cu un profil de interactiune necunoscut cu quercetina sau care arata o interactiune cu quercetina în studii pe animale (de exemplu, tamoxifen, verapamil sau ciclosporina) sau pe medicamente care au demonstrat deja o biodisponibilitate a medicamentului modificata de quercetin la oameni care necesita confirmare în studii ulterioare (de exemplu, midazolam si talinolol).

În ceea ce priveste aparitia efectelor adverse în studiile pe oameni, in suplimentarea de guercetina izolata de cel mult 1000 mg d-1 (depasind considerabil aportul de quercetina dietetica) ca un singur compus sau în combinatie cu vitamina C pentru un maxim durata de 12 saptamani la persoanele adulte, incidenta efectelor adverse a fost foarte scazuta sau usoara. În consecinta, faptul ca nu au fost mentionate evenimente adverse în anumite studii de interventie umana nu poate fi luat ca dovada ca nu au fost observate evenimente adverse.

În ceea ce priveste rezultatele obtinute atat pe animale cat si pe oameni si luarea în considerare a incertitudinilor datorate datelor limitate si a dificultatilor de extrapolare, au fost identificate anumite grupuri de risc potentiale (a se vedea Figura 1).

Pacientii cu o disfunctie renala pot reprezenta un grup de risc potential pentru suplimentarea pe termen lung cu quercetina la doze mari, avand în vedere posibilele efecte nefrotoxice ale quercetinei, în special asupra rinichiului predeteriorat la rozatoare.

Datorita efectelor potentiale ale quercetinei care dezvolta tumorile, în principal în cancerul estrogen-dependent, relevate în studiile la animale, suplimentarea cu quercetina izolata la doze mari a fost considerata critica pentru pacientii cu o boala de cancer estrogen-dependenta diagnosticata în prezent sau cu antecedente pentru o astfel de boala.

Persoanelor care iau medicamente, în special în ceea ce priveste medicamentele cu interactiune cunoscuta cu quercetina sau în care nu exista date de interactiune, li se recomanda sa consulte un medic înainte de utilizarea quercetinei izolate ca supliment alimentar.

Focusul analizei a fost pus pe evaluarea sigurantei quercetinei izolate (adica atunci cand este utilizata ca un singur compus) ca supliment alimentar la persoanele adulte. Femeile gravide si care alapteaza, precum si copiii si adolescentii nu au fost inclusi în populatia tinta. Cu toate acestea, anumite efecte hormonale ale quercetinei au fost observate în studiile pe animale rozatoare în crestere (de exemplu, modificarea nivelurilor de testosteron), care pot dezvalui posibile probleme de siguranta cu privire la administrarea de quercetina izolata la copii si adolescenti. Dar, în general, nu exista suficiente date relevante privind siguranta pentru copii si adolescenti pentru a trage concluzii ferme cu privire la acest grup de populatie.

În mod similar, nu exista suficiente date relevante privind siguranta unui aport suplimentar de quercetina la femeile însarcinate si care alapteaza. Efectele quercetinei revizuite asupra sistemului reproductiv la animalele însarcinate nu au indicat efecte adverse grave ale quercetinei, dar datele nu sunt suficiente pentru siguranta quercetinei pentru femeile gravide. În general, femeile însarcinate ar trebui sa consulte un medic înainte de utilizarea suplimentelor alimentare, în special cu ingrediente izolate la doze mari.

https://www.researchgate.net (Aspecte privind suguranta utilizarii quercitinei ca supliment alimentar )

https://www.healthline.com ( What Is Quercetin? Benefits, Foods, Dosage, and Side Effects)

https://www.ncbi.nlm.nih.gov ( Quercetin, Inflammation and Immunity)

https://www.webmd.com/ ( QUERCETIN)

Daca sunteti gata sa incercati Quercitina, avem ceva si mai bun!

Recomandarea noastra de produse care contin Quercitina: